|
Atat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lichid uluitor: are o serie de anomalii. Pentru apa parca n-ar exista legi; este "ceva altfel" in lumea substantelor. In natura si in experiente ea nu se comporta la fel ca alte substante. Dar, datorita capriciilor ei, viata a putut sa se dezvolte si sa existe in apa.
1) Daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu exista pe Pamant. N-ar exista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori.
2) Caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. Apa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita capacitatii exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire excesiva.
3,4) A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura latenta de vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi necesitate de 5,5 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar exista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar asana repede pana la sezut si viata din ele ar pieri.
5) Inghetand, apa se dilata cu 9% fata de volumul initial. De aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa ingheata pana la sezut. Gheata care-l acopera este un bun izolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este foarte mica. Sub un asemenea "cojoc" chiar si iarna in Antarctica animalele marine nu sufera prea mult de frig.
6) Cand sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se contracta. Este un adevar recunoscut. Si apa se contracta datorita frigului. Dar... in acest "dar" se afla totul. Se contracta mereu cand scade temperatura, dar la +4 C se atinge limita. De acum inainte apa incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea apa are densitatea cea mai mare la +4C. Ca urmare, iarna, racindu-se pana la +4C, ea coboara la sezut si aici se pastreaza in decursul intregului sezon rece (in bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine complica tabloul circulatiei apei). Aceasta anomalie salveaza viata tuturor vietuitoarelor care ierneaza in rauri, lacuri si helestee.
7) Dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare tensiune superficiala. De aceea picatura de apa tinde sa se faca ghem. Picatura de apa este strnsa ca intr-un ambalaj in pelicula sa superficiala. carevasazica, suprafata apei este intotdeauna acoperita cu o pelicula foarte subtire alcatuita din molecule. Pentru a o rupe este necesara aplicarea de forta si inca una destul de mare. Pe aceasta pelicula alearga insectele de apa, se agata larvele de tantari si se tarasc melcii cu cochiliile lor masive. Fizicienii au calculat ce haltera ar trebui atarnata de o coloana de apa de 3cm pentru a o rupe. Ar trebui o haltera uriasa - de peste o suta de tone! Aceasta numai in cazul cand apa ar fi perfect pura. In natura nu exista, dar, o astfel de apa. Substantele straine rup verigile din lantul solid al moleculelor de apa, iar fortele de coeziune dintre ele se micsoreaza mult. Tot fortele de coeziune ridica apa in sus in tuburile capilare si fisuri fine. Pe acest principiu se bazeaza hranirea plantelor si circulatia sangelui prin capilarele noastre.
8) Ultima anomalie se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent din lume. Ea dizolva foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea substantelor pe care le dizolva. Datorita acestei proprietati apa a putut deveni purtatoarea vietii. Toate solutiile din organismele vii sunt preparate pe baza de apa. Ele se modifica prea putin in solutie, iar insusi solventul - apa - poate fi utilizat in repetate randuri.
|