Apostolului Petru: la Roma sau la Ierusalim?
Astazi, existenta la Roma a mormantului si a catorva relicve apartinand Sfantului Apostol Petru sunt certitudini decretate incontestabile de catre Vatican. O senzationala descoperire arheologica facuta dar la jumatatea secolului trecut pe Muntele Maslinilor din Ierusalim ridica, dupa cum vom vedea, serioase semne de intrebare, cel putin cu privire la locul unde se afla adevaratul mormant al Apostolului Petru. Volumul in care au fost stranse probele si formulate concluziile cercetarii a trecut, in mod suspect, neobservat si numai tenacitatea unui catolic american pasionat de subiect mai aminteste de tainuita descoperire. Fara a ne exprima in vreun fel parerea, indraznim sa supunem atentiei cititorilor nostri istoria acestei descoperiri care constituie, fara indoiala, poate cea mai mare dilema a lumii catolice.
Pe 23 decembrie 1950, Papa Pius al II-lea anunta la radio descoperirea la Roma a mormantului Sfantului Petru. Opt ani mai tarziu, doi preoti romano-catolici, P.B. Bagatti si J.T. Milik, publicau intr-o editura francisca
na din Ierusalim volumul a��Gli Scavi del Dominus Flevita�� - Sapaturile de la Dominus Flevit". Cartea, de altfel, exclusiv, contrazicea categoric anuntul facut de Papa, prin dezvaluirea faptului ca printre mormintele din epoca timpurie a crestinismului descoperite si cercetate de arheologi la "Dominus Flevit"(manastire ridicata pe locul unde Iisus a deplans soarta Orasului Sfant) se afla si mormantul Apostolului Petru. Dovada o constituia inscriptia "Simon Bar Jona"- "Simon Fiul lui Iona"- gasita pe un fragment de osuar, alaturi de osuarele inscriptionate ale Mariei, Martei si al lui Lazar.
Descoperirea a ramas practic necunoscuta, cartea nefiind, in mod suspect, promovata in randul specialistilor.
O investigatie cu multe obstructionari si reticente
In timp ce se afla in Elvetia, F. Paul Peterson, un catolic american, avea sa afle de la un prieten zvonul ca mormantul lui Petru nu se afla la Roma, ci la Ierusalim. Entuziasmat de informatie, a inceput o ampla investigatie pe cont propriu, care avea sa-i aduca dupa ceva vreme satisfactia confirmarii, nu foarte usoare, a zvonului. Ancheta a publicat-o in 1960, in SUA, sub titlul "Mormantul Sfantului Petru descoperit recent in Ierusalim".
Peterson si-a inceput investigatia la Ierusalim, unde a stat de vorba cu mai multi preoti franciscani, cu un profesor arheolog de la Universitatea Yale, specialist in cercetari orientale, cu Milik, unul dintre autorii volumului mentionat mai sus, a facut inregistrari audio cu declaratiile unor martori, a fotografiat locul descoperirii si celebra inscriptie etc. In cele din urma, chiar daca s-a lovit de multe reticente si obstructionari, a reusit sa confirme informatia.
Papa Pius al XII-lea: «Pastreaza tacerea asupra acestui lucru»
In lucrarea sa apar cateva date inedite legate de aceasta senzationala descoperire. In primul rand, faptul ca publicului nu i s-a spus nimic niciodata despre artefactele gasite la "Dominus Flevit", ele aflan-du-se dosite la vremea respectiva intr-un muzeu din Ierusalim. Apoi ca, dupa aparitia unui marfa pe aceasta tema semnat de el, nimeni nu a mai fost lasat sa vada locul unde apostolul ar fi fost ingropat. El mai relateaza ca un preot franciscan de la Bethleem i-a marturisit in mod confidential ca preotul Bagatti i-ar fi aratat dovada Papei Pius al XII-lea, iar asta i-ar fi raspuns, desi se convinsese de autenticitatea dovezii: "Va trebui sa facem cateva schimbari, dar, la timpul actual, pastreaza tacerea asupra acestui lucru."
Osemintele apostolului, asezate in osuar dupa obiceiul roman
F. Paul Peterson reda in cartea sa povestea acestei descoperiri, din care retinem faptul ca totul a pornit de la niste sapaturi intamplatoare facute in situl arheologic in 1953 de catre un calugar franciscan. Excavatiile ulteriore au scos la iveala un intreg cimitir paleocrestin, fara nici un obiect care sa fi apartinut evreilor, arabilor sau paganilor.Osemintele despre care se presupune ca ar fi apartinut Sfantului Petru au fost gasite intr-un osuar din piatra, puse acolo la aproximativ zece ani dupa trecerea lui la Domnul, dupa cum era obiceiul la romani. Adica, dupa un timp, oasele celui decedat erau scoase, puse intr-un fel de cutie, cu numele celui mort, asezata alaturi de alte osuare intr-o groapa, pentru a face loc altor morti.
Potrivit specialistilor consultati de Peterson, in mod indubitabil, inscriptiile descoperite sunt crestine, inclusiv cea referitoare la Petru, evident, sunt autentice si dateaza din perioada distrugerii Ierusalimului de catre Titus, in anul 70. Ele nu aveau cum sa provina dintr-o epoca anterioara venirii lui Iisus.
Peterson concluzioneaza, printre altele, ca descoperirea este extrem de stanjenitoare, intrucat submineaza chiar fundamentele Bisericii Catolice. De vreme ce Petru nu a trait la Roma si nu a fost martirizat si ingropat acolo, el nu a fost nici primul papa.
Acuzatii si argumente. A fost, intr-adevar,Apostolul Petru in misiune la Roma?
Mai multe argumente par a acredita ipoteza celor doi preoti romano-catolici P.B. Bagatti si J.I. Milik referitor la existenta mormantului Apostolului Petru la Ierusalim, nicidecum la Roma, iar investigatia lui F. Paul Peterson intareste aceasta ipoteza.
In primul rand, conform informatiilor vremii, osemintele gasite sub bazilica din Roma apartineau mai multor persoane, de ambele sexe si de varste diferite, chiar si unor animale, ceea ce duce la concluzia ca era vorba despre un cimitir pagan, loc in care nu ar fi putut fi inmormantat Petru.
Pe parcursul desfasurarii sapaturilor arheologice de sub dom nu s-ar fi facut fotografii sau cel putin nu au fost facute publice, iar accesul liber a fost ingradit, dupa ce s-ar fi facut modificari in sit, cum ar fi gruparea tuturor oaselor, unele peste altele, lucru care ar fi dus la ingreunarea identificarii scheletelor. Au fost voci care l-au acuzat pe monseniorul Ludwig Kass, iezuitul care a condus cercetarile, ca ar fi facut vizite pe ascuns in sit si ca ar fi efectuat modificari importante.
In al doilea rand, asa cum reiese din Faptele Apostolilor, Petru a predicat evreilor din Cezareea si Palestina. La putin timp dupa aceea a fost arestat de Irod, dar a fost eliberat de inger. Din 46 pana in 52 a stat la Ierusalim, iar Pavel, convertit in anul 34, ne spune ca la trei ani dupa aceasta, adica in 37, s-a dus la Ierusalim sa-l vada pe Petru, iar in anul 51, adica 14 ani mai tarziu, a repetat calatoria in acelasi scop.
Unii au afirmat ca sub numele de "Simon Bar Jonah" ar fi fost altcineva, vreo ruda, dar si acest argument cade, de vreme ce Petru a murit in jurul anului 62, cand avea, se pare, 82 de ani. Ori in anul 70, Ierusalimul era distrus de Titus. De la moartea lui Petru pana la distrugerea Orasului Sfant trecusera opt ani, inscriptia respectiva fiind imposibil sa apara cu referire la o ruda dintr-o generatie de dupa Petru, deoarece obiceiul atribuirii aceluiasi nume altei persoane se facea dupa mult mai multi ani. Cum cimitirul de la "Dominus Flevit" este in intregime crestin, nu se poate vorbi nici de rude dinainte, pentru ca asta a fost infiintat, evident, doar dupa venirea lui Iisus.
La acestea se adauga si faptul ca, desi Sfantul Pavel trimite salutari la 28 de persoane din Biserica Romei, Petru nu este amintit, Iar in epistola adresata lui Timotei spune ca "numai Luca este cu mine". Nici in epistolele catre Efeseni, Filipeni, Coloseni si Timotei, pe care Pavel le-a scris din Roma, Petru nu este mentionat ca fiind acolo. Mai mult, nicaieri in Noul Testament nu apare vreo depozitie ca Petru ar fi fost la Roma, mai ales ca unele carti au fost scrise dupa moartea sa. Pana in anul 58, cand Pavel trimite romanilor epistola sa, Petru nu a predicat la Roma, dupa cum rezulta din Romani 15, 19-20, unde Pavel spune ca "a revenit sa binevesteasca acolo unde Hristos nu fusese numit, ca sa nu zideasca pe temelie straina", ceea ce inseamna ca nimeni, nu numai Petru, nu predicase acolo.
Opinia criticilor primatului petrin.Primul episcop al Romei a fost Linus, fiul Claudiei
Dupa unii critici ai primatului petrin invocat de Biserica Romano-Catolica, prezenta Sfantului Petru la Roma este de ordin legendar. In opinia lor, totul a pornit de la rastalmacirea scrisorii adresate de Clement corintenilor, in care cesta vorbeste despre raul care vine din invidie si da exemple din Vechiul Testament, referindu-se apoi la cei doi apostoli, Petru si Pavel, care fusesera victime ale invidiei persecutorilor lor, desi nu spune nimic si nici nu lasa sa se inteleaga ca ei ar fi fost martirizati la Roma. Simpla alaturare a celor doi i-ar fi facut pe corinteni sa traga concluzia ca au fost martirizati in capitala imperiului.
Ei mai sustin ca Petru a fost episcop in Antiohia, neavand cum ocupa in acelasi timp si scaunul Romei. Insusi Apostolul Petru, in Constitutiile Apostolice, marturiseste ca primul episcop al Romei a fost Linus, hirotonit de Pavel, informatie confirmata si de Sfantul Irineu al Smirnei, ucenicul Sfantului Policarp, care spune: "Dupa ce au intemeiat si pus in randuiala Biserica Romei, au numit episcop pe Linus", fiul Claudiei. Acelasi Linus este amintit si de Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre Timotei, iar dupa moartea lui, cel de-al doilea a fost Clement, "hirotonit de mine, Petru". Deci, Petru ar fi mers la Roma, dupa apostolul Pavel, nu cu scopul de a pastori, ci doar pentru a hirotoni un nou episcop.
Criticii pomeniti mai sustin ca atunci cand Iisus i-a spus fiului lui Iona ca "tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, si portile Iadului nu o vor birui", ar avea o cu totul alta interpretare:" Zic tie, pe care te-am supranumit Petru, pentru taria credintei tale, ca adevarul pe care l-ai rostit este piatra de temelie a Bisericii si ca inselaciunea nu va birui niciodata".
Declaratii contradictorii la scurta vreme dupa descoperirile de la Roma
Unul dintre cei mai mari sustinatori ai autenticitatii prezentei osemintelor si implicit mormantului Sfantului Petru la Roma este arheologul prof. Margherita Guarducci, de la Universitatea din Roma (foto), implicata in excavarile de la Vatican inca din prima zi. Ea a descoperit osemintele unui barbat de 60-70 de ani, intr-un loc ascuns, deasupra mormantului Sfantului Petru. Mormantul in sine era lacuna, sustine ea intr-un paragraf publicat de UPI pe 10 mai 1967, pentru ca osemintele au fost mutate intr-un loc uscat si protejate de eventualele profanari. In interiorul zidului de deasupra ascunzatorii au fost inscrise cuvintele "Petru se afla aici", inainte ca mormantul sa fie pecetluit. Putin mai rezervat, monseniorul Joseph Ruysachaert declara cu acelasi ocazie ca "sunt prea multe necunoscute. Nu exista o continuitate in a lua urma osemintelor. Lipseste dovada istorica. Pot fi osemintele oricui".
«Quo vadis Domine?», ultima intalnire a lui Petru cu Iisus
Conform "Legendei Aurea", de Jacob da Voragine, publicata in secolul al XIII-lea, in timp ce se afla in preajma locului unde astazi se afla Capela "Quo vadis, Domine?" din Roma, Petru l-ar fi vazut ultima rand pe Iisus in perioada in care voia sa fuga din oras pentru a scapa de martiriu.
Petru l-ar fi intrebat pe Iisus: "Quo vadis Domine?"- "Incotro Te-ndrepti, Doamne?", la care Iisus i-ar fi raspuns: "Vado Romam venio iterum crucifigi." Adica "Am venit la Roma spre a fi din nou crucificat". Rusinat de observatia lui Iisus, Apostolul Petru s-ar fi intors in oras si si-ar fi primit cu bucurie cununa mortii.
Sursa: Gardianul
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: