Bogomilii
Manuscrisul paleo-slav de la 1210 ne precizeaza ca preotul Bogomil "a raspandit in Bulgaria eresul maniheic", astfel, nu toti cercetatorii au fost de acord ca Ieremia sau Bogomil este una si aceeasi persoana. Izvoarele grecesti mentioneaza doar pe preotul Bogomil, pe cand izvoarele slave atribuie preotului Ieremia ceea ce in altele se acorda preotului Bogomil.
Se pare ca Ieremia si Bogomil sunt aceeasi persoana, avand ca mirean numele Bogomil, iar ca monah numele de Ieremia. Retinem ca in limba bulgara, Bogomil, adica "Bogo" (Dumnezeu) si "mile" (prieten), ar insemna "prietenul lui Dumnezeu".
Din Bulgaria, bogomilismul patrunde la Constantinopol in anul 1118. Conducatorul lor era medicul Vasile, inconjurat de 12 adepti, pe care ii numea ca pe cei 12 apostoli. Este prins, condamnat la moarte si ars in hipodrom. Sinoadele tinute la Constantinopol in anii 1316 si 1325 condamna bogomilismul.
Bogomilismul se dezvolta si in Bosnia, unde devine religie de stat in sec. XIV, in vremea banului Culin. Trece apoi in Italia si Apusul Europei, fiind preluat de chatari, care apoi se unesc cu valdenzii, rezultand albingenzii.
In Ucraina, la sf. sec. XIX, apar "noii bogomili".
Puncte doctrinare:
1. Dumnezeu este antropomorfic. El poate fi vazut prin cele trei infatisari ale Sale: "Tatal, ca mosneag cu barba, Fiul si Sf. Duh, ca tineri".
Subordinatianistii spun ca: "Tatal a nascut pe Fiul, Fiul a nascut pe Sf. Duh, iar cesta a nascut pe Iuda tradatorul si pe cei doisprezece apostoli".
2. Fiul mai mare al lui Dumnezeu s-a numit Satanael. El s-a revoltat impotriva Tatalui si a fost alungat din cer.
3. Invidios pe Adam si Eva, care traiau in bucurie, sarpele o seduce pe Eva si are cu ea un fiu, pe Cain si o fiica geamana, Calotnela. Cain descinde astfel din cel rau, iar Abel, nascut din Adam si Eva, este reprezentantul binelui. Cain omoara pe Abel, iar Tatal, vazand aceasta fapta, retrage puterea creatoare a lui Satanael, il arunca in tartar, ii taie din nume si finalul "el", care arata originea sa dumnezeiasca si ramane doar stapan al lumii, numindu-se acum "Satan".
4. Dumnezeu a emanat din Sine Logosul divin, numit cand Hristos, cand Arhanghelul Mihail. Logosul a coborat din cer, a patruns in Fecioara Maria prin urechea dreapta si s-a nascut cu trup aparent.
5. Bogomilii, fiinte "ingeresti". Ei pretindeau ca sunt singurii oameni in care nu locuiesc demonii, sii Duhul Sfant ar fi duhul bogomililor. Ei tagaduiau moartea si credeau ca se imbraca intr-un corp fara durere (dupa moarte), asemanator cu cel al lui Hristos, iar vechiul corp pe care-1 au de la Satan si care este inchisoarea sufletului se va destrama. Nu admiteau cartile Vechiului Testament, nu respectau pe prooroci, inlaturand legea rand de Dumnezeu. Retin dar Psalmii, dandu-le interpretare alegorica si citire permanenta. Nu recunosteau hotararile Sinoadelor si scrierile Parintilor.
6. Biserica este pretutindeni unde se intalnesc adevaratii credinciosi, adica bogomilii, iar celelalte biserici sunt locuinta lui Satan cu demonii lui, asa cum este biserica Sf. Sofia din Constantinopol si templul din Ierusalim. Bogomilii nu admiteau biserica drept locas de inchinare. Ei aveau niste case de rugaciune simple, in care era asezata o masa acoperita cu un voal alb, pe care se afla Noul Testament.
7. Euharistia este considerata un sacrificiu adus demonilor, iar painea si vinul erau socotite reprezentarile raului.
Organizarea
Bogomilii erau impartiti in trei grupe: "ascultatorii", "credinciosii" si "desavarsiti". "Ascultatorii" erau incepatorii, care ascultau predica si se pregateau sa primeasca invatatura lor. Acestora li se predica morala evanghelica. "Credinciosii" erau cei ce primisera botezul si aveau posibilitatea sa patrunda mai detaliat in tainele invataturii lor. Trecerea de la "ascultator" la "credincios" se facea printr-o antrenament speciala, ce consta din post, rugaciune si viata modesta. Dupa aceasta perioada de antrenament, candidatul primea "botezul al doilea" de la "Duhul Sfant", punandu-i-se pe cap Evanghelia dupa Ioan din care citeau inceputul, iar cei adunati citeau sau cantau rugaciunea "Tatal nostru", cu care incheiau ritualul.
"Desavarsitii" erau treapta cea mai inalta, fiind introdusi in toate tainele comunitatii, avand si dreptul de a predica. Ajungand la aceasta treapta, ei primeau "duhul sfant" prin punerea mainilor, prin care se curatau de orice pacat. Acestia se considerau "locuitori ai raiului" si se numeau "crinii campiei", "sarea pamantului", "apostoli", "oameni intelepti" etc.
Bogomilii erau organizati si in comunitati, in fruntea carora se afla un episcop, avand sub ascultarea lui asa-zisii apostoli. "Hirotonia" se facea printr-un act simplu, ca la botez, si era savarsita de catre episcop, iar asta la randul lui era hirotonit de gradele inferioare. Apostolii aveau sarcina de a calatori si de a intari in credinta pe credinciosi.
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: