Credinte populare despre sarbatoarea Sfintului Gheorghe
Vechi credinte populare despre sarbatoarea Sfintului Gheorghe
In credinta populara, data de 23 aprilie, sarbatoarea Sfintului Gheorghe, are nu doar semnificatie religioasa, ci este strins legata si de stravechi obiceiuri si superstitii cu tenta magica.
Sfintul Gheorghe este considerat detinatorul "cheilor cerului", cel care deschide portile pentru anotimpul cald si da cale libera semanaturilor si urcarii turmelor, scoate la iveala comori, leaga si dezleaga animale si da pomului sanatate si belsug. In vechime, ritualurile legate de "toate cele bune" incepeau inca din ajunul sarbatorii Sfintului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Pentru protejarea grajdurilor, a caselor si a animalelor se sufla din buciume, se pregatea untura descintata pentru ungerea animalelor, se aprindea in gradina "focul viu", prin frecarea a doua lemne, care se pastra nestins in candela tot anul. Portile, usile, icoanele erau impodobite cu crengi verzi de salcie sau fag, iar la poarta sau pe casa se aseza o brazda cu iarba si crengi verzi, ce proteja si aducea noroc.
Oamenii obisnuiau sa se scalde intr-o apa curgatoare sau sa se tavaleasca prin roua, ca sa ramina sanatosi. Tot in zorii zilei de Sfintul Gheorghe, cu descintece specifice, "vrajitoarele", folosindu-se de roua, vrajeau vitele si le "rapeau" laptele. Acestea erau insa "treburi femeiesti", in timp ce barbatii stateau in clopotnita si incercau sa zareasca flacarile despre care se credea ca pilpiie deasupra comorilor ingropate. De aceasta zi sint legate si credintele pastorilor: daca sarbatoarea cade in post, va fi lapte putin, iar oile si vitele, pentru a nu fi "vrajite" de oamenii rai, sint afumate si trecute peste crengute verzi de leustean. (I.P.)
Sursa: http://www.evenimentul.ro/articol/vechi-credinte-populare-despre.html
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: