HIPERBOREEA MITICA
Mitologia, este o coordonata esentiala a unei culturi, si dupa depasirea stadiului de primitivitate, chiar si in celelalte stadii social-istorice. din ce in se superioare. Unele aspecte ale vietii mitologice sunt surprinse in traditiile laice ale popoarelor evoluate. Istoriografia mitologiei romane ne releva, in general, etapele de dezoltare ale culturogenezei autohtone permanente, si, in particular,aspectele mitogenezei autohtone in evolutia spiritualitatii romane, dimensiunile axiologice ale gandirii mitice romane, asa cum acestea converg din existenta istorica a poporului roman.
N. Densusianu a considerat civilizatia si cultura pelasga drept substratul culturii trace, care continua opera unui mare popor. El descrie marile monumente preistorice ale mitologiei pelasge : tumulusurile eroice, mormantul lui Achile din Insula Alba ( Leuce ), templul hiperboreilor din Insula Alba ( si traditia romana despre templu ), movilele comemorative ale lui Osiris, brazda cea uriasa de plug a lui Osiris ( sub numele lui Novac ), simulacrele megalitice ale divinitatilor primitive pelasge, altarele ciclopeice de pe Muntele Caraiman, Columna Cerului din Carpati, columna boreala langa Istrul de jos, columnele lui Hercule, Obeliscul de la Polovragi, lana de aur, etc. Revine posteritatii datoria de a revizui si adauga, pentru a aduce la zi, in masura necesitatilor si posibilitatilor partile perene ale ipotezei pelasge a lui N. Densusianu.
In legatura cu originea oamenilor din regiunea carpatica, trei sunt ipotezele semnificative :
- ipoteza homo artifex : omul creator de arta de la Cucuteni, Vadastra, Hamangia, etc, a marcat prima revolutie culturala in viata autohtonilor, fiind primul creator de cultura si civilizatie a lemnului si lutului, de organizator social, economic, militar si de sistem de credinte relativ unitare; arheologii si istoricii paleoculturii considera omul acestei perioade ca o faptura cu orizont larg, cu un simt artistic special, sub raportul originalitatii, un unicat pe glob; homo artifex pune bazele unei mitologii predace, care intra in compozitia mitologiei protodace si dace;
- homo pelasgensis, ipoteza omului pelasg, sau a uriasului (N Densusianu) : " leaganul civilizatiei si culturii omenirii " se datoreste pelasgilor, un popor numeros, viguros si genial, care a infiintat primul mare stat mondial; " pelasgii au fost cei dintai care au adunat in societate familiile si triburile raspandite prin caverne , prin munti si paduri , au intemeiat sate si orase, au format cele dintai state , au dat supusilor lor legi si au introdus modul lor de viata mai bland " : pelasgii - oameni asemeni zeilor, hiperboreii ;
- homo nigroidensis : ideea suprapunerii pelasgilor peste substratul etiopian , inaintea veniriiarienilor, adica, peste rasa neagra se suprapune rasa alba ; Dacia preistorica a fost numita de straini : Arabia, Tartaria, Tara Neagra, Vlahia Neagra, Cumania Neagra, termenul arab derivand din Sarab (casta nobiliara la daci) , poporul tarmurean ;
Hiperboreea :
Polus Geticus, Axis Boreis, denumiri associate tinutului hyperborean definesc foarte clar notiunea de centru, ca pol spiritual gen "Centrul Lumii", "Macaron nesoi", "Isulele fericitilor" - "acolo unde cerul poate comunica cu pamantul" (Mircea Eliade - Istoria religiilor) si care au intotdeauna o reprezentare mitico-geografica, cosmica si telurica totodata gen Shambala, Eden, Pong-Lai, Gradina lui Ghilgames etc.
Dupa Pindar "nimeni, nici pe pamant nici pe mare nu putea descoperi calea minunata care duce catre jocurile Hiperboreenilor" (Pyth. X.29). Altfel spus, tara si locuitorii ei aici apartineau unei geografii mitice. Ei sunt o semintie sfanta scutita de maladii si batranete, caci tot Pindar afirma despre Hiperboreeni ca "pot sa traiasca 1000 de ani, ei nu cunosc nici munca nici luptele si isi petrec vrmea dansand din lira si flaut". Dupa Eliade este vorba despre un loc paradisiac comparabil cu insulele fericitilor unde se duceau sufletele eroilor. Este vorba deci despre un taram bidimensional, unul geographic (vezi relatarile anticilor din izvoare istoric), si unul mitologic care tine de un taram paradisiac "de dincolo de Boreas" dupa mitul Delfic. Taramul geographic este aici o poarta spre cel mitic (Apollo era numit zeul portii, la grecii clasici tocmai pentru ca "favoriza" trecerea in lumea de dincolo.) cum spre exemplu avem edenul biblic cu reprezentarea geografica ce cuprindea raurile Tigru si Eufrat (Geneza II.10,14).
Dobandirea Edenului mitic ca si la Hiperboreeni impunea renuntare la lume, contemplarea divinitatii si diferite practici si tehnici spirituale. Dupa cum o descriu scriitorii antici, Dacia corespundea perfect cerintelor unui astfel de taram. Apollo devine prin excelenta zeu al purificarilor la daci, pesterile in care meditau preotii daco-geti, posturile abstinentele si vegetarianismul confereau din plin aceasta calitate. Este foarte important de mentinut ca cheia portii spre aceste dimensiuni, taramuri paradisiace, la toate popoarele (Tibet spre exemplu) se obtin ca o recompensa in urma practicilor spirituale.
Unii istorici afirma ca Hiperborea geografica ar fi reprezentarea polului nord, dar e foarte clar ca Hiperborea mitica, spirituala, desemneaza "Polus Geticus", Hiperborea ca pol spiritual suprapusa unui taram fizic si ca pol geografic. Probabil ca Apollo este celt sau ca are o obarsie asiatica, dupa Eliade (patara, didimos, claros) dar e clar ca este Hiperborean prin initiere, initierea fiind o renastere spirituala, ritualica. Se stie ca ofrandele date de Hiperboreni lui Apollo erau invelite in paie de grau, ori femeile din Tracia si Panonia nu savarseau ritualuri fara paie de grau (vezi Getica lui Vasile Parvan, preluat de pe www.elixir.ro)
Kazarov spunea: "Nu exista alta paralela mai buna pentru credinta in nemurire a getilor decat credinta in Hiperboreeni. Hiperboreeni, acest generatie bucuros ducand o viata spirituala, undeva dincolo de munti, sunt la propriu sufletele drepte ale celor morti. Schroder a dovedit ca credinta in Hiperboreeni este de obarsie tracica…asemanarea dintre Hiperboreeni si ‘getii care se duc la Zamolxis’, sare in ochi".
Asemenea taramuri bidimensionale se intalnesc la toate popoarele. Trecerea in "dincolo" se facea dupa indelungate practice spirituale, pe anumite conjuncture astrale si anumite incantatii magice, precum descriu Hiperboreeni (Abaris, Pitagoras, Orpheu, Dionisos, Zamolxis, Apollon etc.) si care dupa Eliade erau prin excelenta samani efectuand calatorii extatice intrand in transe ori practicand transfigurari rituale.
Hiperboreeni erau tare piosi ceea ce aminteste de calugarii daci. "Bachilide III.58" spune ca: "pentru a le rasplati pietatea, Apollon ia transportat pe Cresus si pe ficele sale in tara Hiperboreenilor."
Autor: SIBILLA POESIS
bibliografie :
Romulus Vulcanescu "Mitologie Romina"
N Densusianu "Dacia preistorica"
preluare fragmente din www.eilixir.ro
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: