In Romania are loc cea mai mare lucrare harica din lume
La cererea lui Decebal, la Tronul de Lumina, se infaptuieste in Romania, cea mai mareata lucrare harica infintata si sustinuta de trimisa Cerului cu misiune speciala- Gurau Vasilica- azi Maicuta Veronica, care vine din Orasul de Aur al Maici Domnului, fiind inzestrata cu harurile Maicii Domnului. Din copilaria ei descrisa in volumele publicateViata si vedeniile Maicii Veronica, redam cateva momente esentiale.
Este al cincilea copil al familiei Gurau. Mama a vrut sa-l avorteze, dar o voce in vis i-a spus:
" Sa nu indraznesti sa omori acest copil, ca va fi pentru fericirea si mantuirea multora si de mare folos omenirii!". Si asa a si fost. La sapte ani, pe cand mergea la scoala este invaluita intr-un nor haric, care o va proteja de necazurile mari pe care ea avea sa le intampine chiar din partea celor pe care urma sa-i ajute.
La noua ani ramane orfana. Singura avere de la mama ei fiind icoana Maicii Domnului, care trebuia sa-i tina loc de mama. Fratii vitregi n-o doresc deloc, iar cel mai mare caruia ii ramane casa, este nevoit s-o ia la el. Dupa plecarea fratelui Petrica in armata, copila ramane cu sotia acestuia, care si-a propus sa scape de ea fara ca nimeni sa stie. A spus vecinilor ca a dat-o pe Lica(de la Vasilica) de crescut si a inchis-o intr-un chiler( magazie), fara foc si fara mancare. Aici avea sa traiasca micuta Lica doua ierni si doua veri.
De aici incep miracolele; un copil normal nu ar fi putut trai fara caldura si fara hrana dar ea cum a trait? Sfantul Pantelimon (doctor fara de arginti) i-a spus mai tarziu intr-o vedenie:
" Eu am fost harazit de la nasterea ta sa te ocrotesc si sa te invalui cu harul Duhului Sfant ca sa traiesti." La un moment dat, fiind plina de paduchi ce o mancasera atat de tare incat ramasese numai piele si os, I s-a adresat Maicii Domnului:
"Mama mea m-a dat in grija Ta! Si Tu de ce ma lasi sa ma manance paduchii?" Iar Maica Domnului, din icoana, i-a raspuns:
"Nu te teme! Vei fi mai fericita ca toti!" Si intr-adevar, trairile duhovnicesti ale Maicutei in legatura ei cu Cerul nu le-a avut nimeni, dar a platit scump si mai plateste inca.
Dupa cumplita suferinta de la fratele Petrica, este luata in sfarsit sa fie crescuta de unchiul Ionica Barbu, care nu avea copii. Aici o duce ceva mai bine, nefiind scutita dde suferinte. Tot aici isi incepe pregatirea duhovniceasca, ducandu-se la biserica si la adunarile "Oastea Domnului", iar cand I se interzicea sa mearga la biserica, se ruga si se spovedea cu lacrimi, celui mai frumos copac din gradina, pe care in acel moment il vedea in flacari (foc imaterial binenteles!).
Eliszar
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: