Kogaiononul
Kogaionon, Muntele Sacru al dacilor, adica "Cel Sfant", este cel mai probabil in Muntii Bucegi, acolo unde se afla Vf Omul, Sfinxul care vegheaza un tezaur misterios si sfant, intreaga bogatie de intelepciune a dacilor, pesterile Ialomicioara si Polovragi, Valea cu Dor, grotele sacre si inca pline de mister, Axa Cerului, Ialomita care e " apa vie a dacilor", crestele semete si inaccesibile, curcubee luminoase pe timp insorit, enigmatica " ceata albastra", tunele subterane ... o zona incarcata de energie " sfanta" unde, se petrec diverse fenomene paranormale, disparitii misterioase, unde in inima muntelui se afla Marea Sala, un imens flux energetic care leaga locurile sfinte cu piramidele din Egipt, sau, cu grotele din Iraq, unde e prezenta aceeasi energie Muntii Bucegi sunt considerati a fii al treilea Pol Energetic al Pamantului... cat adevar si cat mister...
Strabon spune ca Muntele Sfint al dacilor, Kogaiononul, se afla linga riul cu acelasi nume. Unii arheologi (Daicoviciu, Crisan) sustin ca Kogaiononul ar fi in muntii Suryanului, pe Dealul Gradistii, com. Orastioara de Sus, judet Hunedoara, tara noastra, acolo unde se afla Zona Sacra a dacilor, construita matematic si geometric cu sanctuare din calcare si andezite perfect fasonate. Altii vorbesc de muntele Gogu din Retezat, de Muntele Godeanu, din Muntii Suryanului, de Muntele Gaina din Apuseni, de Virful Omu din Bucegi, de complexul Ceahlau din Carpatii Rasariteni (in preajma caruia se afla si cetate dacica de la Bitca Doamnei) etc.
Ipoteza noastra mai veche este ca de fapt Kogaiononul depoziteaza si transmite un mesaj. El este mai repede marcarea unui eveniment ceresc si pamintesc, eveniment pe care dacii l-au repetat zidind citeva Kogaionoane asemanatoare. Unul din ele, despre care a putut afla si Strabon, era linga un riu destul de mare, la vedere, pentru uzul intregului popor. El era aparte de frumos cu datele lui naturale, adica divine. El era misterios si magnific si dadea posibilitate fiecarui dac sa comunice cu Divinitatea Suprema. Acest masiv Sfint trebuia sa fie intr-o zona cu mult cer senin, fiindca Zalmoxis, zeul dacilor, statea in cer si trebuia sa fie vazut cit mai mult timp de tot poporul (pentru a-si vedea zeul in zilele ploioase dacii sagetau cerul ca sa alunge norii si se bucarau de venirea noptilor intunecoase din preajma Craiului Nou). Tot de pe acest masiv puteau fi admirate curgerea ireversibila a Lumii, inima geografica a tarii dacilor, principalele evenimente cosmice (rotatia cerului instelat in jurul Polului Nord Ceresc ... mai departe PNC, solstiitiile si echinoctiile, crescentele Lunii, miscarea planetelor etc).
Blidaru sta la 1500 m de Cetatuia Costesti si cam la toti atitea metri de Prisaca. De ce intr-un triunghi montan de numai 4500 de metri s-au construit 3 cetati colosale? Unde s-a mai vazut asa ceva in lume? Care era scopul de aparare a cetatii de pe Virful lui Hulpe, sau a celei de la Naia, puse in locuri din interiorul zonei centrale a statului dac, nu la periferia ei? Facea oare sa construiesti la Cioclovina un colosal zid de 2,5 km din 3600 esaloane de pamint si piatra, paralel cu linia care uneste Banita cu Piatra Rosie, atunci cind orice armata invadatoare il putea evita cu usurinta?
Chiar si in actualele conditii "globalizate" de ducere ale unui razboi de masiv, orice inamic poate trece nestingherit pe linga aceste troiene si cetati. De ce, dar, dacii le-au dotat cu mari platforme si terase externe chiar in preajma zidurilor? Ca sa permita atacatorilor, dupa un greu urcus, sa se odihneasca si sa se regrupeze, sa astepte in voie, batindu-si joc de aparatori, pina ce ei vor termina resursele de apa, de munitie si de hrana? De ce zidurile cetatilor dace inconjoara poalele unui mamelon, asa ca de fapt comunicarea dintre aparatorii acestor cetati devine imposibila? De ce cetatile dacice nu sint locuite? De ce asa zisele cisterne sau construit inafara zidurilor? De ce nu se regasesc in cetati magaziile si beciurile unde ar fi trebuit sa fie depozitate mari rezerve de hrana si munitie ale aparatorilor? De ce gramezile de griu ars stau dincolo de ziduri, ca la Sarmisegetusa Regia
De ce mortarele de care s-au folosit dacii au si astazi proprietati inteligente, cum ar fi cele bactericide sau formarea unei pelicule verzui impenetrabile la contactul cu apa? De ce sanctuarele dacice, construite pe uriase terase din andezite supertrainice, stau dincolo de zidurile cetatilor? Ce motivare religioasa, politica, stiintifica i-a facut pe daci sa construiasca aceste sanctuare unicale in toata lumea? Cu ce efort uman si tehnic s-au taiat atit de perfect colosalele andezite de la Gradistea de masiv, taieri care si astazi nu se pot realiza fara resurse financiare considerabile? Cum s-a reusit taierea atit de spectaculoasa a unor munti intregi de piatra la Magura Calanului sau la Uroi, fasonarea inteligenta a pietrei si transportarea ei la zidirile de pe munti?
De ce a trebuit ca zidurile de la Costesti sau Fetele Albe sa fie asamblate poetic, milimetru in milimetru, lucru total netrebuincios unor scopuri de aparare? De ce zidul fascinant de la Costesti apara mamelonul central dinspre sud, dinspre muntii prapastiosi, care si asa trebuiau cuceriti cu greu de un posibil inamic, si nu dinspre nord, unde panta e mai moale si accesul mai usor? Si care era scopul acestor zidiri uriesesti, daca cel de aparare este greu de demonstrat?
Se spune ca dacii au parasit cetatile imediat dupa terminarea razboiului, in vara lui 106; deci era previzibil ca vegetatia abundenta de la masiv sa fi acoperit imediat multe urme ale singeroaselor lupte: trupuri, scuturi, lanci, sabii, virfuri de sageti, tehnici de razboi dacice si romane. Nimic din toate astea nu descopera arheologii in cantitatile omologate cu luptele crincene ce s-ar fi dat intre cei 150.000 de soldati ai Romei cu cetele dacilor. Se vede limpede ca toata locuirea dacica a fost arsa, dar arsurile acestea nu poarta si urmele dezastrelor umane cu care se poarta razboiul. Nu stim cit de crunta o fi fost lupta pentru Sarmisegetusa, dar chiar sa nu fi aruncat romanii macar vre-o citeva mii de sageti spre cetate? Or, poate, acei aparte soldati romani au avut in dotare detectoare care sa gaseasca pe terenul aparte de accidentat din preajma Sarmisegetusei doar virfurile de sageti de fier, nu si miile de cosoni de aur pe care le descopera taranii (nu si arheologii!!!) chiar si astazi la Gradiste?
Noi am aratat ca asa zisele cetati ale dacilor sint mai repede marcari inteligente ale unui mesaj special de important, scris cu buna stiinta si in limbaj geometric si astronomic, si in andezite, fiindca el depoziteaza mult mai bine informatia decit firava vorba alfabetica, aflata si sub ambitia omeneasca, si sub vremi, si in necontenita entropizare.
Totul a pornit de la observarea faptului ca cetatile dacice de la Banitza si Piatra Rosie formeaza cu asa zisul castru roman de pe virful lui Patru un perfect triunghi dreptunghic
Trimitem la publicatiile noastre cititorul dornic sa afle mai mult despre aceste triunghiuri. Sa observam aici ca aceasta uriasa iconografie geometrica, pe care noi o numim topografie cosmogonica dacica, isi leaga triunghiurile sale de o alta minune topografica: Marea Linie Dacica
pe care o formeaza zidirile dacice de la Pecica, Deva, Cugir, Boita si Virful Omu, orientata 15 grade Nord-Vest. Noi am studiat cu atentie si cetatile construite in zona de mai sus de aceasta linie, cele de la Clit, Moigrad, Saratel, Sighisoara, Racos
Pe hartile de mai sus se vede bine locul Sarmisegetusei Regia in aceast mesaj topografic. Ce inseamna el? Ce au vrut, de fapt, sa ne transmita dacii cu aceasta constructie mareata realizata pe un vast teritoriu si care intrece in efort uman si tehnologic chiar si construirea piramidelor?
Alte surse:
http://soltdm.com/sources/inscr/kaga/kaga_r.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Kogaionon
http://old.ournet.md/~anothersite/Kgnn1/kgnn1.html
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: