Prietenii lui Smith (Partasia)
Johan Oskar Smith (1871-1943), intemeietorul acestei grupari religioase, era initial membru al Bisericii Metodiste din Norvegia. Pe vremea cand era angajat al marinei militare norvegiene, intr-o noapte a anului 1889, pe cand se afla de cart pe vas, a primit o "descoperire" de la Dumnezeu in privinta trairii crestine. La scurt timp dupa aceea el a inceput sa-si propovaduiasca ideile in mici adunari protestante.
In 1905, lui i se alatura fratele sau, Aksel Smith (1880-1919) si, timp de vreo zece ani, incepand din 1906, cei doi colaboreaza cu miscarea penticostala din Norvegia. Nu dupa mult timp se despart de penticostali, grupul fratilor Smith incepand sa fie cunoscut sub numele de Smiths Venner, care inseamna Prietenii lui Smith.
In 1908, Johan Oskar Smith il intalneste pe Elias Aslaksen (1888-1976), amandoi fiind colegi in marina norvegiana. Micul grup religios incepe sa se dezvolte, in special in anii razboiului. Cei trei - Johan Oskar Smith, Askel Smith si Elias Aslaksen sunt principalii lideri, fiind totodata cei care pun bazele primei congregatii.
Se poate vorbi de trei perioade in istoria acestei grupari, dupa cum urmeaza:
Prima perioada (1900-1943, lider: J.O. Smith). Exista numai cateva grupuri mici in Norvegia si Danemarca.
A doua perioada (1943-1976, lider: Elias Aslaksen). Apar grupuri si in Olanda, Germania, Elvetia, Anglia, Australia, Canada si SUA.
A treia perioada (1976-1996, lider: Sigurd Bratlie). In 1992 a avut loc in fel de "trezire" in cadrul sectei. Aceasta a implicat, pe langa sporirea fervoarei religioase, si aparitia unor comportamente indoielnice. Totodata, trezirea a dat nastere si unor lupte pentru putere care in cele din urma au condus la ruperea sectei in doua. Aproximativ 400 de membri au plecat, incercand sa-si organizeze adunari proprii, dar fara prea mare succes. Dupa moartea lui Bratlie, conducatorul sectei principale a devenit KÃ¥re Smith, nepot al lui J. O. Smith.
In prezent, exista cateva mii de membri in Norvegia si Olanda, cateva sute in Germania, Elvetia, Danemarca si America de Nord, precum si grupuri mici in Anglia si Australia (in majoritate emigranti din Europa).
Dupa caderea comunismului in Europa de est, secta a patruns si in noile democratii de aici, inclusiv in tara noastra, prin intermediul unor familii de maghiari. In tara noastra secta poarta numele de Partasia.
Conducerea sectei s-a aflat intotdeauna in mana norvegienilor, acestia fiind si principalii vorbitori la conferintele organizate anual. Modelul adunarilor din Norvegia trebuie respectat in toate adunarile lor din alte tari.
Cresterea numerica se datoreaza vreo exclusiv copiilor, existand nu putine familii cu peste 10 copii. Numarul convertitilor este foarte mic. Ca segment social, marea majoritate a membrilor apartin claselor de jos si de mijloc.
Astazi gruparea reuneste mai multe dintre trasaturile caracteristice sectelor religioase. Asemenea altor secte, ei nu le vorbesc noilor membri deschis despre invataturile lor, decat dupa ce acestia s-au inrolat definitiv in gruparea lor.
Invatatura
Partasia nu are o marturisire de credinta scrisa. Conform declaratiilor membrilor, Biblia este destainuirea lor de credinta. In consecinta, este destul de dificil de identificat in ce cred si in ce nu cred. Aspectele de mai jos se bazeaza pe discutii personale avute de un fost membru cu Sigurd Bratlie, fost conducator al sectei, ale carui invataturi sunt considerate infailibile de catre membrii gruparii.
(1) Hristos NU a fost Dumnezeu cat timp s-a aflat pe pamant.
In cartea sa Mireasa si curva, Bratlie afirma ca Iisus a reusit sa devina Dumnezeu prin lupta Sa cu pacatul. Potrivit lui Bratlie, Iisus a fost un simplu om, nu si Dumnezeu. Intrebat cum de a acceptat Iisus inchinare (conform Evangheliilor), daca era doar un om, Bratlie si-a manifestat surprinderea ca exista asemenea afirmatii in Scriptura, dar a continuat sa-si mentina opiniile.
(2) Hristos a avut pacat in trupul Sau.
In cartea lor, Hristos aratat in trup, se afirma ca, in zilele vietii Lui pe pamant, Hristos a avut pacat in trup, in sensul ca a avut porniri pacatoase carora a trebuit sa le faca fata (sa si le stapaneasca). Potrivit invataturii sectei, numai prin biruinta asupra acestor porniri a putut Iisus sa acceada la statutul de Dumnezeu.
(3) Hristos a avut pacate inconstiente cat timp s-a aflat pe pamant.
Aceasta este o urmare a invataturii de mai sus. Intrebat asupra acestui subiect, Bratlie a reiterat aceasta idee a lui.
Potrivit invataturilor sectei, omul nu este vinovat de pacatele inconstiente, dar, odata "aduse la lumina", el trebuie sa le invinga pe acestea.
Asemenea altor secte, lumea este impartita in doua categorii: "alesii" (membrii sectei) si "pacatosii" sau "lumea". Acestia din urma "nu au lumina" si vor ajunge in infern. Membrii vor avea parte de un viitor bucuros in calitate de Mireasa a lui Hristos, iar la sfarsitul veacurilor vor avea un rol unic - acela de judecator al popoarelor!
In cadrul gruparii nu sunt permise opinii diferite, nici macar in probleme de importanta secundara.
Cu toate acestea, interpretarea lui Elias Aslaksen la Romani 8:3, prezentata in cartea sa Hristos aratat in trup (prima editie engleza, 1973, capitolul 8) este diametral opusa interpretarii lui Bratlie, redata in Mireasa si curva (editia americana, 1977, pag. 90, ultimul paragraf). Cand un membru a dezvaluit aceasta nepotrivire in fata adunarii, ei pur si simplu au rescris acel fragment din cartea lui Aslaksen (cesta murise demult) si au preparat o noua versiune in limba engleza, in 1989, pentru a fi in acord cu ideile lui Bratlie. Totusi, versiunea in norvegiana din 1989 a ramas neschimbata. Cel care a efectuat "corectura" a declarat ca a facut aceasta la instructiunile lui Bratlie! Modificarea scrierilor liderilor anteriori, pentru a le potrivi cu noile invataturi, este o practica comuna printre secte, ea intalnindu-se de exemplu si la secta mormonilor.
In toate predicile lor accentul se pune pe biruinta asupra pacatelor personale. Aceasta idee sau intentie nobila ii atrage pe cei naivi, in randul membrilor fiind multe persoane sincere. Cu toate acestea, multe persoane si treburile interne ale gruparii sufera de pe urma intereselor de grup si a jocurilor de culise. Intrigile nu sunt un lucru rar in cadrul Partasiei, ocazional avand loc schimbari de conducere la nivel local, schimbari in care unii membri mai tineri ii dau la o parte pe batranii incapabili sa tina pasul cu duhul vremii.
Din punct de vedere psihologic, Partasia este un cult distructiv intrucat creeaza o dependenta fata de organizatie. Majoritatea membrilor isi restrang domeniul social si afectiv-emotional la cadrul sectei, unii chiar declarand ca nu pot concepe viata in afara Partasiei. Exista mai multe cazuri de tineri care au fost sedusi cu invatatura despre sfintenie sa se alature acestei grupari, cu consecinte dezastruoase asupra educatiei lor si a relatiilor cu familia. De asemenea, au existat cazuri in care conditionarea psihologica a degenerat in depresie care, in final, a condus la sinucidere.
Astazi Prietenii lui Smith pretind ca au biruit pacatul, dar cele mai mari pacate, ale neprihanirii de sine si al atitudinii fariseice fata de altii, sunt prezente din plin printre ei.
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: