Religia grecilor
Numeroase povestiri intocmite de grecii antici ii descriu pe zeii in care credeau. Pentru a-I venera, grecii se adunau in sanctuare vaste unde organizau mari sarbatori.
incepand cu anul 600 i.Hr., Grecia este constituita din cetati independente si rivale: Atena, Sparta, etc. in ciuda certurilor care le invrajbesc, diferitele cetati impartasesc aceleasi credinte. Acestea constau dintr-un ansamblu de povestiri miraculoase, miturile, care explica originea lumii si a oamenilor si nareaza aventurile zeilor si ale zeitelor.
Miturile si textele
La origine, miturile nu sunt scrise. Niste povestitori, aezii, invata aceste povestiri pe de rost, apoi le canta in fata publicului, acompaniindu-se la titera. Se considera ca poetul Homer, prin sec. IX sau VIII i.Hr, ar fi fost primul care a asternut in scris legendele stravechi. Lui ii sunt atribuite doua texte celebre: Iliada si Odiseea, care ne furnizeaza informatii bogate despre credintele grecilor. Iliada povesteste razboiul in care grecii se infrunta cu orasul Troia(se crede ca acesta este situat in Turcia actuala). in timpul acestui razboi, unii zei iau partea grecilor, iar altii iau partea troienilor. Ei se cearta astfel prin intermediul oamenilor, iar soarta acestora depinde de vointa lor. Odiseea povesteste intoarcerea eroului grec Ulise in patria sa,dupa razboiul troian. Persecutat de unii zei, protejat de zeita Atena, lui Ulise ii trebuiesc 10 ani pentru a ajunge acasa, dupa numeroase peripetii, in timpul carora il intalneste pe ciclopul Polifem, pe vrajitoarea Circe, sirenele, nimfa Calipso, frumoasa Nausica.
Crearea lumii
Grecii explica nasterea lumii prin actiunea zeilor. La origine, Haosul da viata Geei, Pamantul, din care se nasc muntii si cerul, Uranos. Apoi Geea se uneste cu Uranos si da nastere primilor uriasi, titanii, care sunt primii stapani ai universului. Unul dintre ei, Cronos, isi inghite toti copiii, in afara de ultimul, Zeus, salvat de mama sa. Ajuns adult, Zeus se razvrateste impotriva tatalui sau, il obliga sa-I dea afara pe fratii si surorile sale si impreuna lupta toti impotriva titanilor. Ies invingatoari, iar Zeus devine regele zeilor. Potrivit unui alt mit, se considera ca un titan, Prometeu, ar fi creat omul din lut si apa.
Zeii din Olimp
Cei 12 zei principali locuiesc in Olimp, cel mai inalt munte din Grecia. Ei locuiesc in familie, sub autoritatea lui Zeus, stapanul cerului. Alaturi de el traiesc sotia sa, Hera, zeita casatoriei, si numerosii lor copii: Atena, zeita intelepciunii, a Artelor si a stiintelor, care a iesit gata inarmata din fruntea lui Zeus; Apollo, zeul Soarelui; Afrodita, zeita Dragostei; Ares, zeul razboiului; Artemis, zeita vanatorii; Hermes, mesagerul zeilor. Mai sunt si alti zei in Olimp: fratii si surorile lui Zeus, precum Hefaistos, zeul focului si faurar divin, Poseidon, zeul Oceanului, care locuieste in adancul marilor; Hades, zeul infernului si al mortii, care traieste sub pamant. Grecii cred ca zeii au o infatisare omeneasca. Ei venereaza statuile lor. Le atribuie totodata pasiunile, calitatile si defectele fiintelor umane. Zeii se cearta adesea, dar fac si mari banchete in timpul carora beau ambrozie si nectar, licori care ii fac nemuritori. intr-adevar, spre deosebire de oameni, zeii sunt nemuritori si atotputernici. Ei intervin permanent in viata oamenilor.
Eroii
Eroii sunt adesea fii ai unui zeu si ai unei fiinte omenestisi savarsesc fapte vitejesti extraordinare cu ajutorul zeilor. Cel mai faimos erou este Heracles(Hercule), fiul lui Zeus si al unei muritoare, care are o forta supraomeneasca si savarseste 12 fapte vitejesti (cele 12 munci), in principiu imposibil de realizat.
Grecia antica - Lumea greaca este mai intinsa decat Grecia propriu-zisa: cuprinde cetatile din Asia Mica si numeroasele colonii intemeiate in jurul Mediteranei, incepand cu sec. VIII i. Hr.
Marile sanctuare si sarbatorile
Religia grecilor consta din practici si ritualuri care insotesc toate faptele importante din viata publica si din viata privata. Rugaciunile, ofrandele, libatiile, jertfele de animale, procesiunile, intrecerile artistice sau sportive sunt pentru greci multiple modalitati de a obtine ajutorul zeilorsi de a le multumi pentru protectia lor.
Cult public, cult privat
Fiecare cetate isi onoreaza zeul protector caruia ii este inchinat un templu: este ceea ce se numeste cultul public. Niste cetateni alesi sau trasi la sorti indeplinesc functia de preot. Orice cetatean poate fi preot, nefiind necesara nici un fel de pregatire speciala. Preotul care raspunde de cultul public organizeaza sarbatorile si ceremoiile. Acestea din urma se desfasoara intotdeauna in exterior, in jurul templului. Acolo, preotul jertfeste boi, purcelusi sau iezi impodobiti cu coarne, arzand o parte din carnea animalelor pe altar. Cultul privat se practica in interiorul fiecarei case, pe un mic altar unde focul sacru nu trebuie sa se stinga niciodata. in fiecare dimineata, tatal familei face libatii: recitand rugaciuni, el varsa pe jos cateva picaturi de vin, de lapte sau de miere. La inceputul fiecarei mese, ofera paine, fructe, legume sau prajituri Hestiei, zeita casei. Ea este cea careia sotul ii prezinta sotia cu care s-a insurat, pe orice nou nascut sau sclav.
Marile sanctuare
La origine, sanctuarele sunt niste mici temple pe care grecii le inalta pe locurile pe care le considera sacre. Poate fi vorba despre un izvor in care se scalda o zeita, de o padure unde se odihneste un zeu. De-a lungul timpului, gratie ofrandelor aduse de credinciosi, edificiul se mareste, noi temple sunt construite in apropiere. Uneori, ca la Epidaur, se cladeste un teatru, unde se dau spectacole in cinstea zeilor; grecii sunt cei care au inventat reprezentatiile teatrale: tragediile si comediile. Acestea sunt finantate de cetatenii bogati. in sanctuare, se desfasoara sarbatori la date fixe, iar grecii din diferite cetati se aduna aici. Ei vin din toate regiunile in Olimpia, pentru a-l cinsti pe Zeus, la Delfi pentru a-l celebra pe Apollo, sau la Epidaur pentru a se ruga zeului tamaduitor Asclepios, fiul lui Apollo. in timpul sarbatorilor, au loc concursuri cu cantece si poezie, ca la Delphi, precum si intreceri sportive.
Jocurile Olimpice
La Olimpia, din 776 i.Hr., la fiecare patru ani, timp de 7 zile, se desfasoara, in cinstea lui Zeus si a sotiei lui, Hera, un fel de concursuri sportive, care cuprind si concursuri muzicale si literare. Femeile nu aveau dreptul sa asiste sau sa participe la aceste jocuri. Cu o luna inainte de inceperea jocurilor, se proclama armistitiu olimpic, in timpul caruia domnea pacea intre cetati. Astfel, atletii puteau merge la olimpiada fara nici unfel de risc. Stadionul gazduia o multime imensa, evaluata la 20 000 spectatori. intrecerile sportive erau in numar de 10 pentru adulti (alergari, lupte, pugilat, adica lupta cu pumii goi, pentatlon, curse de care, etc) si in numar de trei pentru copii: alergari, lupte si pugilat. invingatorii erau recompensati printr-o coroana de ramuri de maslin si erau intampinati cu multe onoruri la intoarcerea in cetate.
Panateneele
Zeita protectoare a Atenei este Atena, cea care a dat numele orasului si a carei statuie se inalta in cel mai mare templu din cetate, Partenonul, situat pe Acropole (o colina unde sunt situate toate templele). in fiecare an, in iulie, si, in mod mai solemn, din 4 in 4 ani, toata populatia o celebreaza pe Atena cu ocazia Panateneelor. Cu aceste prilej, niste fetite cu varste cuprinse intre 7 si 12 ani tes timp de 9 luni o tunica (peplosul), pentru a imbraca statuia Atenei. Apoi, Peplosul este purtat intr-o procesiune din cetate in cetate pana in varful Acropolei, unde se afla templul zeitei. in fruntea cortegiului pasesc magistratii si preotii, apoi batranii tiand ramuri de maslin. Femeile vin in urma, ducand cosuri cu ofrande. Marsul este incheiat de cavalerie. Sarbatoare se termina printr-o mare jertfa de animale.
Pitia din Delphi
Grecii se duc la Delphi pentru a-l celebrape zeul Apollo si pentru a-I cere sfatul. Raspunsul sau, oarcolul, este dat de o femeie, Pitia. Asezata pe un trepied, aceasta raspunde intrebarilor consultantilor, scotand tipete sau rostind cuvinte lipsite de sens. Preotii interpreteaza raspunsul Pitiei.
Jertfirea unui porc
Jertfa este actul care ii leaga pe oameni de zei. Ofrana consta din carne de abator, care in Grecia este rara. O parte din carne, arsa complet, seveste drept hrana zeilor, cealalta, fripta, este pentru credinciosi.
Cursa de atleti
La palestra, loc public intalnit in toate cetatile grecesti, cetatenii se antreneaza la exercitiile sportive practicate in cinstea zeilor. Ei sunt imbracati foarte sumar: "gimnastica" vine din cuvantul grecesc Gymnos, care inseamna gol.
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: