Religia romanilor
Religia traditionala a romanilor se centreaza initial pe familie si cultul stramosilor. insa, in contact cu popoarele cucerite, indeosebi cu grecii, credintele romanilor se transforma si se imbogatesc.
in sec. VIII i.Hr., cand a fost creata, Roma nu era decat un sat. apoi, ea devine un oras puternic care, intre sec. II-I i.Hr., cucereste Grecia, Asia Mica, Iudeea, Spania, Gallia. Roma devine atunci un imens imperiu care dainuie pana la navalirile barbarilor din sec.V d. Hr. Religia romana se raspandeste in randul popoarelor cucerite, insa totodata imprumuta mult de la ele.
Cultul domestic
Primii zei venerati de catre romani au fost zeii familiei. Astfel, fiecare familie cinsteste zeitatile casei si savarseste alaturi de tatal familiei, considerat drept preot, numeroase ritualuri in fata altarului domestic numit larariu. Zilnic sunt depuse pe altar ofrande aduse divinitatii protectoare a casei, numita lar: un pic de vin, paine si cateva fructe. in ajunul casatoriei, fetele ii ofera papusile, in semn ca acum copilaria lor a lut sfarsit. Penatii vegheaza asupra mobilierului si a camarii, in timp ce un geniu il ocroteste pe tatal familiei, ale carui rugaciuni si ofrande sunt menite sa alunge hotii si ghinioanele. Manii, reprezentand spiritele stramosilor, fac si ei obiectul unui cult.
Zeii romani si zeii greci
Ajunsi stapani ai Greciei, romanii stabilesc corespondente intre zeii lor si cei ai grecilor, schimbandu-le numele si modificandu-le, uneori functiile. Principalii zei romani sunt: Jupiter ( Zeus), Junona (Hera), Neptun (Poseidon), Venus (Afrodita), Minerva (Atena), Mercur (Hermes), Vulcan (Hefaistos), Ceres (Demeter), Bacchus (Dionysos), Apollo (Apollo), Marte (Ares), Diana (Artemis).
Cultul imperial
in sec I i.Hr., o data cu imparatul Augustus, persoana imparatului devine sacra, fiindu-I adus un cult in tot Imperiul Roman. Luna august (Augustus) ii este inchinata, iar in prima zi a acestei luni se desfasoara mari sarbatori. imparatul este celebrat inaltandu-se temple si sculptandu-se statui care-l reprezentau. La moartea sa, Senatul, care raspudea de legi, ii deifica. De acum inainte, numele imparatului era asociat cu cel al lui Jupiter. incepand din a doua jumatate a sec.I d.Hr., imparatii urmaresc sa fie cosiderati zei inca din viata: Nero se identifica cu Apollo, Commodus cu Hercule. in tot Imperiul Roman sunt inaltate statui cu "Roma si Augustus", iar toti cetatenii sunt obligati sa practice cultul imperial.
Preotii
Toti preotii se afla sub ordinul Marelui Pontif, titlu rezervat imparatului, incepand cu Augustus. Desemnat pe viata, acesta fixeaza calendarul sarbatorilor in timpul carora au loc curse de care si lupte de gladiatori. El stabileste zilele faste, in care este permis sa se lucreze, si zilele nefaste, in timpul carora zeii interzic orice activitate. Unele femei joaca un rol important: acestea sunt vestalele. La Roma, intr-un templu inchinat zeitei Vesta, pazitoare a focului sacru, vestalele au sarcina de a mentine focul aprins. Recrutate de la varsta de 10 ani, ele trebuie sa-si indeplineasca functiile vreme de 30 ani si nu au voie sa se marite.
inainte de a intreprinde orice actiune importanta, romanii incearca sa afle vointa zeilor. in acest scop, ghicitorii, numiti Haruspicii, cerceteaza maruntaiele anumalelor jertfite. Anumiti preoti, augurii, studiaza zborul pasarilor pe cer, forma norilor sau apetitul puilor sacri: tot atatea pieze pe care au sarcina sa le talmaceasca.
Etruscii stapaneau Italia centrala inainte de romani. Au transmis acestora arta de a ghici vointa zeilor. Pentru ei, mortii contiuna sa duca o viata linistita si tihnita. Sotii sunt inmormantati uneori impreuna.
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: