Sarmizegetusa
In timp ce in Grecia se viziteaza copii ale ruinelor de altadata (originalele fiind expuse intr-un muzeu separat) la noi vestigile dacice autentice datand din aceeasi perioada zac sub cerul liber printre capite de fan. Daca vrei si ai ce face cu ele poti lua stravechile blocuri de piatra cu tine acasa, nu le pazeste nimeni.
Sarmizegetusa Regia
Pe versantul Muntilor Sebesului, la 25 km sud de Orastie, bine pazit de relieful natural, se gasea cu peste 2000 de ani in urma un complex de intarituri din care cea mai remarcabila era cetatea de la Gradistea Muncelului / Gradistea de masiv (Sarmizegetusa Regia), centru politic si militar al Dacilor. Ruinele care au infruntat veacurile dezvaluie, cu glasul lor de piatra, franturi din ceea ce a constituit podoaba si mandria statului dac de odinioara. A nu se confunda cu Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, situata la cca 50 km sud-vest de Sarmizegetusa Regia dacica ! Cetatea, un patrulater format din blocuri masive de piatra, isi intindea domeniul, in cinci terase, pe un teritoriu de circa 3 hectare. In cuprinsul cetatii se intretaiau drumuri pavate de piatra.
Pe doua inaltimi situate nu departe de ruinile cetatii se gasesc resturile unor constructii, probabil cu caracter religios: "Sanctuarul Mare" patrulater si "Sanctuarul Mic" rotund. Blocurile de piatra ale Sanctuarului mic, asezate intr-o anumita succesiune, simbolizand razele soarelui, aveau un rol calendaristic. Ramasitele unui templu si ale unui turn de paza, fragmente de vase ceramice, vetre de foc, unelte si urmele unei instalatii pentru captarea apei de izvor sunt, de asemenea dovezi graitoare ale vietii ce s-a desfasurat pe aceste meleaguri. Insemnari descoperite pe unele blocuri de piatra ale sanctuarelor, monede, arme precum si un vas de ceramica purtand stampila Decebalus per Scorilo (Decebal fiul lui Scorilo) au dat posibilitatea cercetatorilor sa considere asezarea ca existand in vremea cand Dacia a fost condusa de Burebista si apoi de Decebal. Dupa infrangerea dacilor si cucerirea cetatii de catre romani, acestia au stabilit aici o garnizoana militara, din care se mai vad resturile unei cladiri si ale unei bai.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Oras in Dacia romana, fondat de primul guvernator al provinciei, Terentius Scaurianus, intre anii 108 - 110, in timpul domniei imparatului Hadrian orasul primeste si numele de Sarmizegetusa, purtat de capitala Regatului Dac al lui Decebal, situata la 40 de km E de noua ctitorie, iar din 222, pana la 235 va purta si epitetul de metropolis. Fondata in sudul Transilvaniei, in sud-vestul depresiunii Hateg, pe locul unei tabere a legiunii a V-a Macedonica, Ulpia Traiana este populata de veterani ai razboaielor dacice, primind de la intemeiere, rangul de colonia, iar locuitorii ei beneficiind de ius italicum. Cu o suprafata de cca. 30 ha si o populatie de 20.000 - 25.000 locuitori, puternic fortificata Ulpia Traiana a fost, in secolele II - III, centrul politic, administrativ religios al provinciei Dacia. S-au pastrat pana astazi forul, palatul augustalilor, thermele, amfiteatrul, edificii publice si particulare.
Sarmizegetusa, comuna in judetul Hunedoara, alcatuita din 5 sate, situata in sud-vestul depresiunii Hateg, la poalele de nord-est ale muntilor Ţarcu si cele de sud-est ale muntilor Poiana Ruscai, pe cursul superior al raului Breazova, in zona pasului Poarta de Fier a Transilvaniei, prin care se asigura legaturile rutiera si feroviara cu Banatul, este teritoriul unde au fost descoperite vestigiile orasului roman cu rang de colonie, Colonia Dacica, intemeiat in anii 108 - 110 de catre Decimus Terentius Scaurianus, in numele imparatului Traian, pe locul unde existase tabara Legiunii a V-a Macedonica, imediat dupa victoria armatelor romane asupra dacilor si constituirea provinciei romane Dacia.
Colonizat ulterior cu veterani romani (deductio veteranorum) care participasera la razboiele de cucerire a Daciei, orasul a devenit capitala provinciei romane Dacia. Aici se aflau sediul guvernatorului provinciei, al aparatului administrativ, fiscal, militar, economic si religios. In timpul imparatului Hadrian (117-138), Sarmizegetusa a luat numele de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, caruia i se va adauga in perioada 222-235 epitetul de metropolis. Semnificatia numelui Sarmizegetusa nu se cunoaste cu exactitate, cel mai probabil o ipoteza ar fi accea a compunerii numelui din doua elemente de baza: zermi (stanca, inaltime) si zeget (palisada, gard, cetate), el ar fi insemnat: "Cetatea de pe stanca", "Cetatea inalta". Cu timpul, numele orasului roman intemeiat de Traian se simplifica in acela de Colonia Sarmizegetusa.
Orasul a cunoscut o intensa si permanenta dezvoltare urbana fiind centru politic, economic, militar, religios si administrativ al Daciei si sediul pentru "Concilium provinciatum Daciarum trium" (Adunare provinciala reprezentativa, creata o soroc cu instituirea guvernarii unice a celor trei Dacii in timpul lui Alexandru Sever). Ruinele orasului roman se extind pe c. 1500 m lungime si 1000 m latime. Initial orasul a avut o forma de patrulater - 600 m x 540 m" inconjurat de un puternic zid de incinta, inalt de circa 5 m, ce inchidea o suprafata de cca. 33 ha, strajuit de turnuri circulare la colturi. La capatul celor doua strazi ale orasului se aflau portile.
In centrul orasului, in jurul unei piete pavate cu lespezi de calcar, existau Palatul Augustaliilor, Forul, cladiri administrative si locuinte particulare, iar in afara zidului de incinta au fost identificate edificiul termal, vestigiile unor villae suburbane si ale amfiteatrului roman. Aflat la 125 m spre nord de incinta orasului, amfiteatrul roman avea o forma elipsoidala, cu axele in lungime de 88, respectiv 99 m, cu 12 parti de acces la tribune si cu o arena de 66 m x 47m.
In afara zidurilor orasului existau cuptoare de ars caramida si necropola asezarii, in cadrul careia a fost identificat Mausoleul Aureliilor (un tumul cu soclu de piatra, stela si altar pentru sacrificii funerare si cu un cavou din zidarie de caramida. La sud au fost descoperite un mare cifra de morminte si cele mai numeroase inscriptii din Dacia, cu referiri la monumente, temple, administratia orasului. Printre cele mai captivante descoperiri se numara: statuile votive ale lui Jupiter si Higeea, reliefuri ale Cavalerului Trac, ale Dianei, ale Cavalerilor Danubieni, capul unei statui din bronz reprezentand pe imparatul Traian, busturi ale lui Marte, Minerva, numeroase medalioane, fibule, ceramica, sticlarie. Vestigiile descoperite confirma faptul ca asezarea a continuat sa existe si dupa abandonarea provinciei Dacia de catre romani pana in cursul secolului 4.
Oras in Dacia romana, fondat de primul guvernator al provinciei, Terentius Scaurianus, intre anii 108 - 110, in timpul domniei imparatului Hadrian orasul primeste si numele de Sarmizegetusa, purtat de capitala Regatului Dac al lui Decebal, situata la 40 de km E de noua ctitorie, iar din 222, pana la 235 va purta si epitetul de metropolis. Fondata in sudul Transilvaniei, in sud-vestul depresiunii Hateg, pe locul unei tabere a legiunii a V-a Macedonica, Ulpia Traiana este populata de veterani ai razboaielor dacice, primind de la intemeiere, rangul de colonia, iar locuitorii ei beneficiind de ius italicum. Cu o suprafata de cca. 30 ha si o populatie de 20.000 - 25.000 locuitori, puternic fortificata Ulpia Traiana a fost, in secolele II - III, centrul politic, administrativ religios al provinciei Dacia. S-au pastrat pana astazi forul, palatul augustalilor, thermele, amfiteatrul, edificii publice si particulare.
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: