Unitarienii
Unitarienii
a luat fiinta in ianuarie 1568, cind, pentru prima data in lume, la Dieta de la Turda, s-a proclamat si s-a legiferat libertatea constiintei si a tolerantei religioase. Acest eveniment a fost legat de numele lui Ioan Sigismund (primul principe al Transilvaniei) si lui David Ferenc, intemeietorul si primul episcop al Bisericii Unitariene (martirizat in noiembrie 1579, in Cetatea Devei). Identitatea teologica si structurala a Bisericii s-a conturat in sec.16.
Dupa reforma luterana si calvina, unitarianismul s-a autodefinit ca un curent spiritual religios si liberalist, care s-a eliberat de dogmele traditionale crestine, prin reîntoarcere la invatatura omului Isus din Nazareth. Identitatea unitariana este foarte puternica din toate punctele de vedere si noutatile care au aparut in viata si exprimarea ei, bazata pe aceasta identitate, nu au dorit niciodata altceva decit adaptarea la cerintele omului religios in contextul istoric, social si spiritual al epocii, pentru permanenta slujire a lui Dumnezeu si a omului. Implicarea sociala a Bisericii a fost mereu un lucru natural si normal. In confesiune nu exista dogme, ci principii. Dumnezeu-Tatal este creatorul universului, unicul Domn, are caracter transcedental.
Isus Cristos este profet si invatator, nascut om, care trebuie urmat, nu venerat ca Dumnezeu. In el nu exista nimic divin. A atins nivelul cel mai inalt de traire, dat prin pildele sale. Apartenenta la biserica, indiferent de confesiune, are o dubla conotatie: una divina si una naturala. Cele doua se bazeaza pe decizia liber consimtita a individului adult. Dupa aceasta, regulile de joc sunt facute de comunitate. Statutul bisericii este unul popular-democratic in care ierarhia clerica se stabileste dupa criteriul autoritatii spirituale, valorice. Catehismul unitarian spune despre aceasta problema: "conducatorul Bisericii Unitariene este Isus", iar ceilalti sunt sau pot fi "egali cu el in slujire".
Credinta individuala ca dar de la Dumnezeu, nu cunoaste nici o ingradire, chiar prin esenta ei. Biserica trebuie sa vegheze permanent asupra realizarii acestei libertati. Fondatorul si primul espiscop al Bisericii Unitariene din Transilvania a fost Francisc David (Dávid Ferenc), care a trait intre anii 1510-1579. S-a nascut la Cluj-Napoca. A studiat teologia la Cluj, Alba Iulia, Wittemberg si Frankfurt (Germania). Dupa ce s-a intors, prima data a fost invatator iar dupa aceea preot la Cluj. Din anul 1565 a inceput reformatia unitariana, ceea mai tânara ramura a reformatiei care s-a format aici in Transilvania, proclamând ca Dumnezeu este Unul Singur, si ca fiecare om este liber sa aleaga religia dupa propria credinta. In 1566 pe 20 ianuarie a tinut prima predica unitariana in biserica din Cluj.
Multi au acceptat credinta noua, chiar si regele de atunci Joan Sigismund si au devenit unitarieni. Intre 6-13 ianuarie 1568, Dieta de la Turda a proclamat libertate si toleranta religioasa pentru toti credinciosii. "În orice loc preotii pot predica si explica Evangelia, fiecare dupa intelegerea lui si daca îi place membrilor congregatiei, este bine, dar daca nu, pot alege un alt predicator care sa le satisfaca cerintele religioase si care sa le placa credinciosilor. De aceea nici unul dintre superintendenti (episcopi etc) nu are voie sa faca abuz de preoti, sa pedepseasa din cauza credintei lor, sa mute dintr-un loc în altul din cauza vorbelor, spuselor sale, pentru ca credinta este darul lui Dumnezeu, care vine din auz si auzul vine de la vorbele lui Dumnezeu.
Francis David a sustinut un principiu vesnic, ca munca reformatoare, de înnoire trebuie sa continue. Toti aceeia care au fost iluminati de Spiritul lui Dumnezeu - spunea - nu pot asupri adevarul si sa ramâna în tacere. Puterea Spiritului este atât de mare, ca invingând orice dificultati, obstacole, învataturi false, se straduieste sa raspândeasca gloria lui Dumnezeu. Esenta Unitarianismului este toleranta religioasa si atitudinea ferma de a sprijini libertatea de constiinta.
Francisc David a accentuat ca religia trebuie sa fie libera, pentru ca in chestiuni de credinta nu trebuie sa existe forta, constrîngere, si ca propovaduirea, raspândirea Evangeliei nu necesita arme, violenta, pentru ca Credinta este Darul lui Dumnezeu. Deci Unitarianism înseamna libertate de constiinta si credinta. Nu este mai mare absurditate si irationalism decat de a forta constiinta si spiritul uman cu puteri externe, cand numai creatorul lui are putere, autoritate asupra lui.
Va puteti abona la acest site prin RSS feed sau prin email.
Cati abonati citesc acest website: